Intelectuali la cratiță – volum coordonat de Ioana Pârvulescu (Humanitas)

Intelectuali la cratitaCartea aceasta are un titlu atât de subtil ofensiv încât aproape că m-am ferit de ea. Implicația, sub formă de injecție subțire de sarcasm, ar fi că între aceste două cuvinte ar fi un soi de incompatibilitate, un mic oximoron, vrednic de a stârni interesul cititorilor. Ca și cum ar fi ceva neobișnuit în ideea ca un intelectual să se afle pe același plan de existență cu umila cratiță. Din fericire, amintirile și minunatele rețete culese în acest volum nu fac decât să dovedească pe deplin contrariul. Și cum în ultimele decenii (ca să nu spun „post-modernitate”) orice text este un pretext, până și rețetele culinare se dovedesc adevărate surse de poezie în cernelurile fine ale scriitorilor care au contribuit la întocmirea acestei cărți-de-mult-mai-mult-decât-bucate. Sarcina de a recenza o carte de bucate nu este deloc una ușoară, întrucât cred că trebuie să încerci măcar câteva din rețetele prezentate ca să poți face vreo judecată de valoare. În pofida faptului că mare parte din volum este dedicat nostalgiilor, mărturiilor și fragmentelor de „background” gastronomic al unor din cei mai importanți și simpatici oameni de cultură români, nu am putut scăpa din vedere faptul că este totuși vorba, până la urmă, de o carte de bucate, așa că am încercat câteva rețete - vă spun așadar fără rețineri că „Intelectuali la cratiță” conține adevărate bijuterii culinare și ar fi un mare păcat să nu vă bucurați măcar o dată de aroma sarmalelor a căror preparare este descrisă copios în aceste pagini. Parfumul de „lume veche” emanat de aceste rețete, dublat atât de bine de sentimentul unei demnități umane transmise peste generații, depășind cu răbdare cele mai cumplite adversități, este prezent în aproape fiecare din povestirile consemnate. Gama de emoții asociate diverselor bucate este fascinantă - de la curiozitate infantilă la încântare rafinată și vocație ascetică - iar efectul general al volumului este încuranjarea realizării că această carte este „de bucate” numai în măsura în care bucatele sunt despre oamenii cărora le plac, despre legăturile din miezul unei familii, despre fericirea din farfurie. Cartea aceasta ne poate învăța nu doar cum să gătim diverse lucruri, ci și cum să le savurăm, să le înțelegem istoria, capacitatea de a defini epoci și momente cheie. V-am stârnit apetitul?...